Să cunoaştem delfinii!

Motto: "Pe delfin în sine, dincolo de toate cele, natura l-a înzestrat cu ceea ce marii filozofi nu au încetat să caute: prietenia necondiţionată." Plutarch

Primele însemnări referitoare la delfini aparţin marilor învăţaţi ai lumii antice. Astfel, încă din secolul al IV – lea î.Hr., Aristotel e primul care a observat şi a menţionat, în scrierile sale, diferenţele evidente dintre delfini şi peşti.

Plutarch, în cartea sa “Despre inteligenţa animalelor”, povesteşte cum fiul lui, Telemachos, a căzut peste bordul unei nave. Iniţial s-a crezut că s-a înecat, însă el a fost adus teafăr la ţărm de către un delfin. După această întâmplare, Ulise a pus să i se graveze pe inel şi pe blazonul familiei un delfin, alăturându-l zeilor care îi protejau casa.

Arion, poetul – cântăreţ, a fost salvat de la înec şi purtat de un delfin pe o distanţă de aproximativ 200 de km, până la cel mai apropiat ţărm. În semn de mulţumire, Arion a depus în templul local o statuetă, reprezentându-l pe el şi pe delfinul salvator.

În jurul anului 200 î.Hr., un băieţel, pe nume Dionysios, s-a împrietenit cu un delfin, care îşi ducea adesea micuţul prieten în largul mării. Întâmplarea a avut un final nefericit căci, într-o zi, delfinul a purtat băiatul prea aproape de mal şi cum niciun om matur nu se afla prin preajmă, pentru a-l ajuta să ajungă din nou la apă adâncă, delfinul a murit.