 |
Cooperarea
Comportamentul de cooperare
reprezintă forma complexă de comportament, care constă în acordarea de atenţie
sau asistenţă, de către unul sau mai multe animale, unui semen aflat, în
pericol. Acest comportament include două forme distincte: asistenţă maternă
(comportamentul este orientat de la femela mamă spre pui) şi asistenţă între
indivizi (comportamentul este orientat spre alţi indivizi, de obicei adulţi,
aparţinând aceleiaşi specii).
Ambele forme se caracterizează prin existenţa a trei comportamente majore, care se manifestă, atât în habitatul natural, cât şi în condiţii de captivitate, şi anume:
Rămânerea în apropiere – delfinul se apropie, sau rămâne în zona în care un alt delfin (de obicei partenerul său) se confruntă cu un pericol real, situaţie în care, în mod normal, la alte mamifere se declanşează reacţia de alarmă sau fugă.
Paroxism instinctiv – delfinul se apropie de
partenerul rănit, manifestând o evidentă stare de superexcitabilitate (înot
energic în jurul acestuia, eforturi de a-l îndepărta de focarul primejdiei,
chiar cu riscul propriei vieţi).
Acordarea de ajutor direct – când unul sau mai mulţi delfini sprijină pe cel rănit, ridicându-l şi menţinându-l la suprafaţa apei.
